Tara Fagarasului

Inca din evul mediu existau o serie de manastiri ortodoxe in aceasta zona ca simbol al romanismului, pe langa Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus. O parte dintre ele au fost distruse de-a lungul veacurilor de mana omului, de catre militarii Austro-Ungari ce nu doreau o perpetuare a ortodoxismului pe aceste meleaguri. Altele au fost distruse de cauze naturale, calugarii care se adaposteau in ele fiind fortati de aceiasi stapanitori sa le paraseasca.

In ultimii ani multe dintre ele au fost reconstruite sau au fost cladite unele noi pe locatia celor vechi. Astfel avem manastiri ortodoxe de la Berivoi, Dejani, Bucium, Galati. Ele constituie monumente ale arhitecturii traditionale. Construite din lemn sau caramida ele impresioneaza si incanta privirea cu arhitectura lor exterioara si interioara. Picturile interioare si decoratiunile pot constitui motive de incantare. Pot fi considerate niste obiective turistice demne de vizitat pentru oricine trece prin Tara Fagarasului.

Biserica in stanca de la Sinca veche poate fi un alt obiectiv turistic in regiune. Aici exista o veche manastire sapata in piatra.

Exista o serie de localitati ce au biserici sasesti fortificate, construite in Evul Mediu. Ele erau utilizate ca loc de rugaciune si depozite de hrana pe timp de pace, dar se transformau rapid in fortarete ce adaposteau comunitatea locala, in cazul unui atac. Fiecare biserica de acest tip era inconjurata de un zid masiv si inalt de piatra si lemn cu creneluri si turnulete de observatie. De asemena linga ziduri sau in curtea interioara existau cladiri de piatra sau lemn cu rol de depozit de munitie sau alimente.

Astfel in localitatea Cincu exista un monument de arhitectura fortificata, considerat unul dintre cele mai valoroase realizari ale arhitecturii medievale transilvanene, datand din secolul al XIII-lea. Urmele vechilor ferestre romanice si o friza cu arcuri se mai vad si astazi.

In Cincsor se afla o alta biserica fortificata in stare buna, biserica ce dateaza din secolul al XIV-lea sau al XV-lea.

In localitatea Rodbav se gaseste o alta biserica saseasca , tot aici existand si o padure multiseculara de stejar, cu stejari inventariati in patrimoniul floristic national.

Pentru mai multe amanunte despre bisericile fortificate vizitatiwww.info-transylvania.com

Cunoscute de catre localnici drept "Guruiete", sunt sapte movile de pamant, asezate pe un deal din apropierea localitatii Sona. Despre aceste Guruiete circula foarte multe legende. Din cauza ca aceste piramide sunt dispuse altfel, trei pe o parte si patru pe cealalta, apare ciudatenia. Unii spun despre ele ca ar fi opera unui vechi popor al uriasilor altii cred ca este doar un moft al naturii.

De-a lungul anilor, din vorba în vorba, povestea Guruietelor de la Sona a ajuns si la urechile unor arheologi. Pentru ca sunt acoperite cu vegetatie piramidele pot fi asemuite cu tumulii sub care celtii si scitii îsi îngropau capateniile, împreuna cu un întreg tezaur de arme si podoabe. Cum aceste popoare au trecut si pe plaiurile noastre, tendinta arheologilor a fost sa le identifice cu tumulii. Mai mult în jurul lor arheologii au gasit ceramica din epoca târzie a bronzului si din perioada Hallstat, de acum 1.200 de ani.

Alte patru piramide asemanatoare, exista la marginea unui sat apropiat de Sona, la Halmeag. Acestea nu sunt bine conturate, fiind erodate de vânt. De asemenea lânga satul Bunesti exista asemenea Guruiete iar în jurul lor s-au gasit urme de locuire dacica si o terasa asemanatoare cu cea de la Sona, acolo unde sunt amplasate cele sapte movile.

Exista însa si teorii, aparute de-a lungul timpului, care încerca sa demonstreze ca piramidele nu se afla întâmplator la Sona. Este posibili ca ele sa faca parte din "triunghiurile magice", ramase de pe vremea dacilor, ca un fel de linii invizibile care strabat Carpatii, între sanctuarele si cetatile stramosilor nostri. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei-Sarmisegetusa, cetatea Piatra Rosia, sanctuarul de la Rocos, templul de la Sinca Veche, vârful Omu si Guruietele de la Sona.

In satul Vad, comuna Sercaia la circa 25 de km Fagaras, se intinde rezervatia naturala "Dumbrava Vadului", cunoscuta mai ales sub numele de "Poiana Narciselor". Sarbatoarea Narciselor, festival de etnologie si folclor, se desfasoara in fiecare an de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena.

Acest loc magnific reprezinta singura rezervatie naturala de profil din Europa, intinzandu-se pe o suprafata de 400 de hectare. Narcise cat vezi cu ochii, lasate sa creasca libere in toata splendoarea lor, dar fiind rezervatie naturala, nu ai voie sa le culegi, traditii transilvane si preparate culinare pe masura, toate acestea pot fi admirate si gustate daca mergeti la Sarbatoarea Narciselor in Poiana Narciselor. Poienile de narcise se intind pe mai mult de 300 de hectare, iar in unele locuri depasesc chiar 150 de fire pe metru patrat.

Muntii inalti ce strajuiesc Fagarasul la sud, munti ce au zapada in varfurile lor pana tarziu in vara, dealuri impadurite,pasunile cu oi, ape repezi curgatoare de munte, sau rauri ce curg prin vaile dintre dealuri alcatuiesc un mediu ambiant deosebit. Drumurile asfaltate ce unesc localitatile din regiune trec printr-un peisaj de-a dreptul incantator.

Orice iubitor al naturii ar trebui sa faca cel putin o vizita in zona Fagarasului. Drumetiile montane sau plimbarile cu bicicleta prin satele din Tara Fagarasului pot fi bine venite relaxari dupa saptamani de lucru intr-un mare sau mic oras.